Acceleratorul LHC este cea mai mare maşinărie construită vreodată de umanitate în scop ştiinţific. Acceleratorul a fost inaugrat pe 10 septembrie 2008, când primii protoni au circulat cu succese în inelul lung de 27 de km, aflat la 100 de metri sub pământ, la graniţa dintre Franţa şi Elveţia, la laboratorul european de fizica particulelor, CERN, la Geneva. Ciocnirile frontale între protoni acceleraţi la peste 99% din viteza luminii vor fi studiate pentru a se descoperi noi particule subatomice şi noi interacţii elementare, dar şi pentru a măsura precis interacţiile deja cunoscute din lumea subatomică. Astfel, fizicienii speră să cunoască mai bine legile fundamentale ale Universului nostru şi astfel să înţeleagă şi mai bine evoluţia acestuia de la Big Bang încoace.

Acceleratorul LHC trece acum prin perioada de teste şi de validare (denumită în engleză "commissiong"). Acceleratorul LHC a fost conceput şi construit timp de aproape două decenii, dar operează abia de o săptămână. Este firesc aşadar să se mai întâmple şi câte o pană de curent, cauzată probabil de un circuit care nu a funcţionat bine. Cercetătorii identifică problema, o repară şi apoi acceleratorul LHC este repus în funcţiune şi apoi testat mai departe. Ca student la experimentul CDF de la acceleratorul Tevatron, care a fost cel mai puternic accelerator din lume în ultimele două decenii şi care a fost detronat acum de către LHC, am avut ocazia să petrec câteva luni în camera de control a detectorului nostru, supraveghind atent achiziţia de date a detectorului nostru în urma coliziunilor între protoni şi antiprotoni din acceleratorul Tevatron, am observat multe cazuri când acceleratorul pierdea fascicolul de protoni, sau când era oprit din câte o problemă. Prompt, problema era rezolvată şi acceleratorul repornea. În general, acceleratoarele şi detectoarele funcţinează 24 de ore din 24 şi 7 zile pe sătptâmână, iar fizicienii fac cu rândul la coordonatul detectoarelor. Pentru acceleratoare, exista fizicieni specializaţi chiar în funcţionarea acelui accelerator.

Unele comentarii spun că ar fi de vină hackerii, care ar fi preluat controlul acceleratorului. Consider aceste afirmaţii ca şi presupuneri exagerate, în virtutea argumentelor aduse de mine mai sus. De asemenea, unii chiar ziceau că ar fi de vină o gaură neagră microscopică, care însă nu ar absorbi materie, ci energie electrică (dar consider această afirmaţie drept o glumă la panica instaurată în România acum două săptămâni, atunci când inaugurarea acceleratorului LHC se apropia cu paşi repezi).

În încheiere, iată câteva medii de presă româneşti care au anunţat ştirea opririi temporare a acceleratorului LHC din cauza unei defecţiuni la instalaţia electrică: Realitatea,  Hotnews, TVR, Antena3, Curentul. Iată ştirea şi pe Yahoo News.

(Completare pe 19 septembrie 2008: defecţiunea a fost reparată şi accleratorul LHC şi-a reluat activitatea).

Articol scris pentru www.StiintaAzi.ro şi www.FizicaParticulelor.ro de Adrian Buzatu, doctorand în fizica particulelor şi coordonator al acestor doua siteuri în limba română de popularizare a ştiinţei.